Localitatea Sacalaseni este situata pe valea raului Lapus, in depresiunea Baia Mare. A fost atestata in anul 1405, avand urmatoarele denumiri de-a lungul , timpului: Zakalosfalwa (1405); Zakalusfalva (1475) poss. Zakalosfalw (1566); pagus Szakalosfalva (1603), Szakallosffalva (1639), Szakalosfalua (1647), Szakallosfalva, Sacalaseni (1854). Denumirea poate face apel la magh. „sakalos” barbos sau la „sacalus”- tun mic, primitiv (cu trimitere la tunar pentru Cetatea Chioarului). Pana in anul 1750, localitatea se numea Satul lui Sacalos (Szakalosfalva), dupa care in documente s-a notat denumirea de Sacalaseni (Szekeleseny), adica „oamenii din satul lui Sacalos” sau „urmasii lui Sacalos”. Comuna Sacalaseni detine trei biserici de lemn monumente istorice in cele trei sate apartinatoare: Coruia, Culcea, Sacalaseni.

Biserica de lemn din Sacalaseni este amplasata pe malul unui afluent al raului Lapus, intr-o incinta ce imprejmuieste atat biserica cat si cimitirul se ce intinde spre sud si est. Biserica a fost ridicata in anii 1723-1725, si pare sa fi preluat  principiile constructive severe si tehnicile bine stapanite ale bisericilor din Tara Maramuresului construite dupa raidul tatar de la 1717: forme clare, decoratiuni minimale, turn puternic si inalt. De la calitatea materialului lemnos (lemn de stejar sanatos, debitat exigent cu inlaturarea alburnului vulnerabil la atacuri biologice), la conceptia volumetrica si pana la tehnicile constructive – totul toate fi comparat si asemuit cu modelele din zona Maramuresului istoric. Poate ca acesta este unul dintre motivele pentru care legenda datarii sale in 1442 era pusa in discutie si aparea in toate descrierile, chiar daca era greu de crezut:

In ceea ce priveste pictura, mentionam ca primul strat pictural a fost acoperit de o a doua pictura realizata de Paulu Weisu in 1865. La ora actuala toata pictura este degradata, fie de actiunea apei care a patruns la interior in decursul timpului, fie de depunerile de praf si fum, fie de lucrarile de restaurare din 1996 cand s-a pierdut panza interstitiala care asigura continuitatea substratului pictural. Programul iconografic se citeste greu si este necesara o cercetare detaliata pentru a scoate la lumina informatii referitoare la prima pictura si a pregati programul de restaurare care ar putea sa aduca un plus de valoare aspectului interior si istoricului bisericii.

Deviere de la traseu aproximativ 3 km, 40 min